Formula Karvonen este o metodă de calcul dezvoltată în 1957 de fiziologul finlandez al efortului Martti Karvonen. Este folosită pentru a stabili intensitatea efortului și pentru a planifica antrenamentul. Formula calculează rezerva de frecvență cardiacă, adică diferența dintre frecvența cardiacă maximă și frecvența cardiacă de repaus, iar pulsul țintă se exprimă ca procent din această rezervă. Astfel, calculul ține cont de nivelul dumneavoastră individual de pregătire fizică.
Pentru a folosi calculatorul aveți nevoie de frecvența cardiacă maximă și de frecvența cardiacă de repaus. Dacă nu vă cunoașteți frecvența cardiacă maximă, o puteți afla cu un calculator de frecvență cardiacă maximă.
Frecvența cardiacă de repaus o puteți măsura, de exemplu, numărând în repaus bătăile inimii timp de 15 secunde, palpând ușor pulsul cu vârful degetelor la încheietura mâinii sau la gât. Înmulțiți numărul de bătăi cu patru și veți obține frecvența cardiacă de repaus în bătăi pe minut. La majoritatea adulților, frecvența cardiacă de repaus este de 60–100 de bătăi pe minut, iar la persoanele bine antrenate este adesea mai mică.
Formula Karvonen:
Exemplu: dacă frecvența cardiacă maximă este 190, cea de repaus 60, iar intensitatea efortului 60%, pulsul țintă este (190 − 60) × 0,6 + 60 = 138.
Formula Karvonen este potrivită în special pentru estimarea intensității activității fizice benefice sănătății. Zonele de puls pentru antrenamentul de anduranță și o estimare a pragului aerob și anaerob le puteți obține cu calculatorul de zone de puls.
|
Intensitate ușoară
|
|
Intensitate moderată
|
|
Intensitate ridicată
|
|
Intensitate maximă
|
Faceți cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică de intensitate moderată.
SAU
Faceți cel puțin 75 de minute pe săptămână de activitate fizică de intensitate ridicată.
Puteți combina și activitatea de intensitate moderată cu cea de intensitate ridicată.
Publicat: 14.10.2026
La curent: 14.10.2026
Textul este o traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale a textului original în limba finlandeză.
Lassi Honkanen
fizioterapeut
Ignaszewski, M., Lau, B., Wong, S. & Isserow, S. 2017. The science of exercise prescription: Martti Karvonen and his contributions. British Columbia Medical Journal. https://bcmj.org/articles/science-exercise-prescription-martti-karvonen-and-his-contributions
Karvonen, M. J., Kentala, E. & Mustala, O. 1957. The effects of training on heart rate; a longitudinal study. Annales Medicinae Experimentalis et Biologiae Fenniae, 35(3), 307–315.
Garber, C. E., Blissmer, B., Deschenes, M. R., Franklin, B. A., Lamonte, M. J., Lee, I.-M., Nieman, D. C. & Swain, D. P. 2011. Quantity and quality of exercise for developing and maintaining cardiorespiratory, musculoskeletal, and neuromotor fitness in apparently healthy adults: guidance for prescribing exercise. Medicine and Science in Sports and Exercise, 43(7), 1334–1359. https://doi.org/10.1249/MSS.0b013e318213fefb
World Health Organization. 2020. WHO guidelines on physical activity and sedentary behaviour. Geneva: World Health Organization. https://www.who.int/publications/i/item/9789240015128